România se află în cea mai întunecată zi a istoriei sale recente. Duminică dimineață, la ora 05:42, Administrația Prezidențială a emis un comunicat fulgerător: „Președintele României, Ilie Bolojan, s-a stins din viață în urma unui infarct miocardic acut. Eforturile echipei medicale au fost zadarnice. Întreaga națiune este în doliu.”
Vestea a căzut ca un trăsnet peste o țară care, chiar și în vremuri tulburi, găsise în președintele Bolojan un simbol al echilibrului, al muncii și al speranței. Cu o carieră impresionantă în administrația publică și un parcurs politic fără egal, moartea sa neașteptată lasă un gol greu de umplut — nu doar în instituțiile statului, ci și în inimile a milioane de români.
O dimineață de doliu național
Pe tot cuprinsul țării, steagurile au fost coborâte în bernă. La Oradea, locul de baștină al președintelui, bisericile au tras clopotele, iar Primăria a deschis un registru de condoleanțe. În Bihor, județul căruia i-a fost fidel toată viața, zeci de mii de oameni s-au adunat spontan în centrul orașului, mulți înlăcrimați, ținând în mâini lumânări și flori.
„Nu pot să cred. A fost omul care a ridicat Oradea din praf. A fost primar, apoi președinte, și mereu ne-am simțit reprezentați. Nu e drept…”, spune, printre lacrimi, Maria Danciu, o profesoară pensionară.
La București, în Piața Victoriei, o tăcere grea s-a lăsat încă din zorii zilei. Coloane de cetățeni au venit să aducă omagii. Unii s-au așezat în genunchi, alții au aprins lumânări sau au depus flori în fața Palatului Cotroceni.
Un destin politic fără precedent
Ilie Bolojan, născut pe 17 iulie 1969 în satul Vadu Crișului, județul Bihor, a fost un om al cifrelor, al rigoarei și al faptei. Absolvent de Matematică și ulterior al unei facultăți de administrație publică, și-a început cariera ca funcționar local, urcând treptat în ierarhia administrativă.
A devenit cunoscut în întreaga țară în 2008, când a fost ales primar al municipiului Oradea. Într-un deceniu, a transformat orașul într-un model de urbanism și dezvoltare economică. Investițiile în infrastructură, digitalizarea administrației, reformele în transport și educație au făcut din Oradea un exemplu rar într-o Românie adesea sufocată de birocrație și corupție.
În 2020, a fost ales președinte al Consiliului Județean Bihor, iar în 2024, după o campanie centrată pe onestitate, rezultate și respect, a câștigat alegerile prezidențiale cu un scor de 63,4%, învingând contracandidați din toate marile partide.
Mandatul său a fost marcat de o atitudine pragmatică, de promovarea meritocrației și de o politică externă echilibrată, pro-europeană, dar atentă la interesele naționale. Ilie Bolojan nu era un orator spectaculos, dar cuvintele lui transmiteau autenticitate și hotărâre.
Ultimele ore din viață
Conform informațiilor transmise de echipa sa medicală, președintele a început să se simtă rău în jurul orei 04:30. Se afla la Vila de la Neptun, într-o vizită de lucru informală cu echipa de consilieri, discutând despre bugetul de stat și fondurile de reconstrucție post-inundații.
„A spus că simte o presiune în piept, că îl dor brațele. Ne-am panicat imediat și am sunat la ambulanță. Până au venit medicii, inima lui deja intrase în fibrilație ventriculară”, a declarat sub protecția anonimatului un consilier prezidențial.
Echipele de intervenție au încercat resuscitarea timp de 47 de minute. A fost declarat decedat la ora 05:42.
O țară în șoc
Reacțiile nu au întârziat să apară. Patriarhul Daniel a transmis un mesaj sobru: „A plecat dintre noi un fiu devotat al neamului românesc. Dumnezeu să-i dăruiască odihna cea veșnică.”
Președintele Senatului, liderul PNL, a declarat: „Am pierdut nu doar un coleg, ci un vizionar. Vom duce mai departe proiectul său pentru o Românie eficientă.”
Din partea comunității internaționale, Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron și președintele Republicii Moldova au transmis condoleanțe oficiale. Joe Biden a spus într-un comunicat: „Ilie Bolojan a fost un aliat de încredere și un lider înțelept într-o Europă marcată de schimbări.”
Funeralii naționale
Guvernul a decretat trei zile de doliu național, începând cu data de 13 mai. Ceremonia funerară va avea loc în București, iar sicriul cu trupul neînsuflețit va fi depus la Palatul Cotroceni pentru două zile, pentru ca cetățenii să își poată lua rămas-bun.
Înmormântarea va avea loc în Oradea, în cimitirul municipal, lângă părinții săi. Conform apropiaților, Bolojan își exprimase dorința de a fi îngropat „acasă, printre ai mei”.
De asemenea, la inițiativa Parlamentului, Aeroportul Internațional din Oradea va purta numele său: „Ilie Bolojan – Aeroportul Viziunii și Eficienței”.
Reacția familiei
Ilie Bolojan era cunoscut pentru discreția cu care își proteja familia. Soția sa, Delia, a transmis un scurt mesaj: „Ilie a trăit pentru a sluji. A murit cu conștiința împăcată. Vă mulțumim pentru dragoste și respect.”
Fiica sa, Anca, a scris pe rețelele sociale: „Pentru mine a fost tată, mentor și prieten. Pentru voi — liderul unei epoci. Rugați-vă pentru el.”
Un lider iubit și respectat
Ce făcea din Ilie Bolojan un președinte atât de respectat? Poate că faptul că a fost mereu acolo — pe teren, în mijlocul problemelor, alături de oameni. Nu s-a temut să înfrunte sindicate, nu s-a ferit să vorbească despre reforme dureroase. A cerut performanță și a oferit în schimb încredere.
Județul Bihor a fost modelul său: un județ în care drumurile s-au asfaltat, școlile s-au modernizat, investițiile au crescut. În doar patru ani de mandat, aplicase aceleași principii la nivel național: transparență, eficiență, prioritizarea nevoilor reale.
„Ilie Bolojan a fost președintele care n-a vrut să fie vedetă, ci să-și facă treaba. Nu a jucat roluri, nu a căutat aplauze. A fost omul care se ridica la 5 dimineața și termina ziua la miezul nopții. România a pierdut un președinte de care avea nevoie”, afirmă analistul politic Ioan Popescu.
Ce urmează?
Potrivit Constituției, atribuțiile președintelui vor fi preluate temporar de președintele Senatului, până la organizarea de alegeri anticipate. Se preconizează că acestea vor avea loc în termen de maximum 3 luni.
La nivel politic, partidele au evitat speculațiile, preferând să se concentreze pe omagierea memoriei președintelui. Cu toate acestea, moartea lui Ilie Bolojan va genera cu siguranță o reașezare majoră pe scena politică.
Pentru români, rămâne întrebarea dureroasă: cum ar fi arătat România dacă Ilie Bolojan ar fi putut duce la capăt întregul său mandat?
Un epilog cu sens
La câteva ore după decesul său, la radio a fost redifuzat un fragment dintr-un discurs pe care președintele l-a ținut în Parlament, în ziua învestirii:
„Nu vă promit miracole. Vă promit muncă. Nu vă promit liniște, ci reformă. Nu mă tem de greșeli, dar mă tem de indiferență. România nu trebuie salvată, ci organizată.”
Astăzi, România nu doar îl plânge pe Ilie Bolojan. Îl cinstește. Îl recunoaște ca pe unul dintre puținii lideri care au reușit să inspire respect și încredere dincolo de voturi, partide sau regiuni.
Moartea sa rămâne o rană colectivă. Dar moștenirea lui, dacă va fi dusă mai departe, poate fi temelia unei Românii a faptei, a cinstei și a normalității.